defila un fel de sinteză a zilei
pielea îmi era pătată de chestiuni de utilitate publică
o rană veche își expunea mult prea evident cauterizarea neîncheiată
tocmai spusesem că numai Dumnezeu știe
când din nou s-a petrecut o dedublare în vis
erau umbre plutitoare vertical peste o mare cenușie
siluete ca cele din componența unui barou
în dreptul fiecăreia câte o literă C cu grafie aparte
caracterele nu se puteau confunda
la picioarele fiecăreia câte o mapă neagră
cu diverse procente de umplere
iarăși inconfundabile
un asesor le întindea piese de puzzle
cu o baghetă
fie ca premii
fie ca momeli
unele dispăreau cu un clinchet
altele cu un sfârâit
niciuna nu participa la vreo întregire
m-am refugiat în artă
acolo era viața fără dubluri
unii spuneau că fac asta din lașitate
eventual neputință
sau resemnare
dar eu știam că numai arta eliberează
3 mai 2020
Un comentariu:
Numele autoarei : Anica Andrei-Fraschini
Mulțumesc, Teodor Dume ! Sănătate și numai bucurii!
Trimiteți un comentariu