Violetta Petre: Plus sau minus infinit...suflet greu de cucerit...

Ți-am făcut cărare-n suflet să nu calci, pe unde-s versuri

Sunt acolo, în adâncuri, mii și mii de universuri
Sunt și lacrimi și dorințe, vise spumegând în valuri,
Gânduri dintr-o altă lume-ntr-un ocean fără de maluri.

E un plus la analemă spre extinderi siderale
Pus de îngerii din mine doar pentru brațele tale
Minus infinit păzește retrogradele elude
Când, din mersul tău spre mine, strigă ielele zălude...

Dintre cele nouă muze, fiice ale Mnemozinei,
Polimnia stă de pază la lumina cerezinei,
Între virgule și puncte și metafore sublime.
Caliope și Erato, Euterpe cântă-n rime...

E-un decor inegalabil c-un miraz incomparabil;
Nu-i găsești în veci pereche, doar în suflet e valabil.
Și n-ar fi păcat, iubite, să strivești sub talpa goală
Universul meu feeric cu ecouri de vocală?

Ți-am făcut cărare-n suflet, numai tu ai undă verde
Printre versurile mele... simfonii să te dezmierde.
Și, poate, vrăjit de ele, să rămâi poemul verii
Pân' vor înflori toți macii și vor fructui toți merii...