egourile noastre fragile,
nefiltrate, diluate de fapt
de către un magister ludi,
decantând umori nedeclarate
din noi înşine,
ai cărui sânge suntem,
ard.
nefiltrate, diluate de fapt
de către un magister ludi,
decantând umori nedeclarate
din noi înşine,
ai cărui sânge suntem,
ard.
aşa că, deziluziile pătate
deseori rămân răstalmăcite...
deseori rămân răstalmăcite...
cărui demon răstignit pe simţurile noastre slujim?
cărui demers derizoriu ne prostituăm starea?
fuga în frică sau frica fugii nu va absolvi
neputinţele,
goana spre absolut a petalelor subţiri,
nervurile fine de aripă velină,
inefabile şi veșnice,
ard.
cărui demers derizoriu ne prostituăm starea?
fuga în frică sau frica fugii nu va absolvi
neputinţele,
goana spre absolut a petalelor subţiri,
nervurile fine de aripă velină,
inefabile şi veșnice,
ard.
strigătul însă,
rămâne în egourile noastre fragile.
rămâne în egourile noastre fragile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu