Călinescu Maria:În căutarea EULUI

Mi-e sinele închis în cercuri de foc
flăcări de toate culorile par pletele soarelui suflate de vânt
jocul umbrelor mușcă din plenitudinea clipei
care mereu îmi dă cu minus

Mă îngheață liniștea care se prelinge pe umerii timpului
în goană , anii se cățără ca o liană pe cruce
sugrumă parcă și ultima respirație

Fascicule de lumină
franjurate de zborul fluturilor de noapte
învăluie germenele dorului în arderea lui divina

Mă oglindesc în vitraliu unui ecou
descifrez depărtări pierdute care încă dor
și totuși mă reinventează teama prezentului
dispus să stivuiască tăcerile după bunul plac

În destrămare lăuntrică
cioburi de gânduri se îndreaptă spre întunericul rece
cum pietrele pe fundul apei
Senzații salvatoare îmi dau liniștea zborului efemer
și credința că doar poezia îmi va dezleaga
misterul nedescifrat al viselor

Mă încumet să întru în jocul hazardului
înot prin esența necunoscută a lumii
în căutarea "eului" cu traiectoria lui prin timp.