Firoiu Cristina Maria:Și ți-am zis iubito...

Și, ți-am zis, iubito,
din două puteri de cearcăn
rămâne una,
din două puteri de viață
rămâne una...
din două puteri de moarte...
rămâne una!

Și
ți-am zis, iubito,
ai grija la marele fel de-a fi al Soarelui!
și ti-am zis, iubito,
ai grijă la miscarea pământului
și îngroapă-ți repede timpul...
căci numai timpul mort
va da de știre sufletului
cât de liber e...
și iată,
s-a făcut ceasul
atât cât durează un sărut de-al nostru
atunci când nu ne sărutăm...
și iată,
ființa mea e plină de ființa ta,
aproape că nu îi mai dau de cap...
și ti-am zis, iubito,
când nu mai știi de tu ești un fel de eu,
iar eu, când nu voi mai ști... de sunt un fel de tu,
atunci,
doar atunci....
ceasul va avea ora sărutului nostru..nesărutat...

De aceea vă zic mereu să aveți grijă la sărut...
pentru că cel mai drag sărut,
cel mai sărat,
dar și cel mai puternic....
este cel ce se întâmplă
în dorința voastră de a iubi...în acea clipă,
exact în acea clipă a dorului vostru!
Atunci este fix... timpul ființei vostre....
Atunci poți să îi mulțumești timpului că e doar un turbat...și că de cele mai multe ori...
minte ca un nerușinat chipuri,
trupuri
și inmormântări!

De fapt, moartea nu există!
De fapt, moartea chiar nu există,
ea se înlocuiește cu viața norilor...
ea devine... chiar viața norilor!
Dar, până atunci, întoarceți-vă la iubite,
mai bine zis, la cele iubite...
și sărutați-le în dor... îm dorința dorului...
și nu veți mai avea nevoie de pământ....
sau de ape....
pentru că nimic nu mai poate jertfi...
iubirea,
atunci când ea ... iși îngrijește ...
singură... ora la care decide să mai sărute o dată...

PhotoCredit Florin Doru