Sunt bolnav de iubire
mă clatin în profunzimile
ființei paradoxale
singur eu, deal vale
tăcerile prăbușite
rând pe rând
mă clatin în profunzimile
ființei paradoxale
singur eu, deal vale
tăcerile prăbușite
rând pe rând
***
Doar cine cunoaște
poate să înțeleagă
ceva din tainele nopților
nesfârșite
poate să înțeleagă
ceva din tainele nopților
nesfârșite
***
Noaptea întreagă singur-
tatonat de o dulce ispită
gândul venirii ei inevitabil
te îngrozește
***
Tot ce e simplu
te aruncă în paradoxal
ființă mirată rămâi
te aruncă în paradoxal
ființă mirată rămâi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu