Prin sufletul ierbii
nu poți umbla oricum
Știu asta de la tata
care, odată cu zorile,
pleca desculț prin rouă
să vadă ce se întâmplă
cu ziua de Mâine
În vremea asta
mama frământa pâinea
îi făcea o cruce mare
ca la pruncul îmbăiat
și-o dospea cu-un cântec de leagăn
tot așteptându-l pe tata
care, mereu, rămânea
uitat prin rouă ...
nu poți umbla oricum
Știu asta de la tata
care, odată cu zorile,
pleca desculț prin rouă
să vadă ce se întâmplă
cu ziua de Mâine
În vremea asta
mama frământa pâinea
îi făcea o cruce mare
ca la pruncul îmbăiat
și-o dospea cu-un cântec de leagăn
tot așteptându-l pe tata
care, mereu, rămânea
uitat prin rouă ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu