Viorel Boldiș: Apa și cana

Dacă Dumnezeu este apa care ne ţine în viaţă, Biserica este cana cu care o bem.                                                                                  

Odată, un om, supărat pe cana lui care i se părea murdară, şi-a zis că nu mai are nevoie de ea, că el poate să bea apă şi din căuşul palmelor sale, aşa că a luat cana şi a izbit-o de un zid, spărgând-o.
Cioburile, însă, i-au rănit mâinile, iar el, şi mai supărat, a blestemat cana dând vina asupra ei.

Mai târziu i s-a făcut sete şi s-a dus la izvor să bea. Cană nu mai avea, aşa că şi-a făcut mâinile căuş şi a luat apă şi a băut.

Zi de zi, ori de câte ori îi era sete, bea apă din căuşul mâinilor sale.

Numai că, după câteva zile rănile de la mâini, provocate de către cioburile cănii sparte, au început să i se infecteze. După o vreme, mâinile omului s-au infectat într-atâta încât nu mai putu să le folosească. Mai mult, ori de câte ori încerca să bea, apa se învolbura şi se umplea de microbii din rănile mâinilor sale.

Disperat, omul risca să moară de sete şi de septicemie.

Pierzând orice speranţă, omul se întinse la umbra zidului aşteptându-şi sfârşitul. Dar, ceva îl împunse în coaste şi omul se ridică. Se uită să vadă ce era şi atunci descoperi că era unul din cioburile cănii pe care o spărsese.
În acel moment îşi dădu seama de greşeala pe care a făcut-o şi-i păru rău.

Şi cum stătea el, aşa, descumpănit, iată că o idee i se înfiripă în minte: cana l-ar fi putut salva!

Cu cana ar fi putut bea iar apă, cu cana ar fi putut lua apă din izvor şi şi-ar fi putut spăla rănile fără a infecta izvorul. Cu lacrimi în ochi, culese atunci toate cioburile sparte şi le lipi la loc. Apoi, cu cana aceea peticită, bău apă şi-şi stâmpără setea, iar după aceea, cu aceeaşi cană luă apă şi se spală pe mâini şi-şi vindecă rănile şi-şi salvă viaţa.

Da, putem bea apă şi din căuşul palmelor noastre, însă cel mai bine şi mai sănătos este să bem apa din cană.

Aşa că, în loc să spargem cana şi s-o blestemăm ori de câte ori ni se pare murdară, să ne aducem aminte că fără ea suntem morţi.

Iar cana, pentru a putea bea din ea apă limpede, nu ne rămâne decât să o păstrăm curată.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Viorel Boldiş 17 martie 2020