Eu nu am cumpărat niciodată mănuși. Singura pereche pe care am găsit-o a fost pe strada Lungă, pe un scaun într-un troleibuz. Ideea de mine și mine a încolțit de atunci. Pe primul loc ești tu și pe al doilea tot tu, altfel vorbim degeaba, agenda mea este publică până într-atât, detest minciuna sub orice formă, un copil nu are nevoie de centură de siguranță, adulții vin și cumpără de la magazin, se dau în stambă pentru un exces de interpretare a trăirilor, nu mă plâng de spectacol, degeaba dacă nu îl simți pe pielea ta, îmi țin echilibrul mă cunoaște de la a la zet, întărește nuanțele dintre noi, sunt cel autentic, am depășit vârsta primei emoții, am fost tributar mult prea mult am luat foc într-un clopot de sticlă, nu mă mai comport după ghid, notorietatea se câștigă în timp sau deloc, una este una și alta este alta, dacă vrei să fii respectat trebuie să respecți, dacă vrei să fii iubit trebuie să iubești, dacă vrei să fii rugat trebuie să te rogi, dacă vrei să fii înțeles trebuie să înțelegi, dacă vrei să ai fantezii trebuie să fii fantezist. Chiar și așa, cinci-ul nu îți oferă garanții, când plec din mine iau și visul cu plusuri cu minusuri, mă face vulnerabil la emoții, cresc din unele scad din altele mă trimit peste tot, spun că nu îmi este rușine cu mine, m-am împiedicat prima oară am crescut un bob de mazăre într-o păstaie am explodat în mii și mii de clipe acum construiesc, nu pot sta închis la infinit, simt că nu îmi aparțin sub un cer înnorat, fac de toate numai betoane nu sparg cu picamerul, nu vreau să mă umplu de penibil, nu leg cabluri cu mâinile goale, admir copacii care cresc singuri își asumă schimbarea în fiecare secundă, trebuie să fiu capabil să trec peste mine să fiu o bancă din parc, o creangă de platan, o apă curgătoare într-un pachet cu drumuri lungi, să fiu loial câinelui meu să am tot timpul un os pregătit îți aduce mingea la picioare, mă ajută pigmentul și gena se văd când nici nu te aștepți, orice om poartă în el o fărâmă din el și din alții, orice om mai mare sau mai mic este tot un copil, arăt ce nu sunt și ce sunt tuturor, în poezie totul este admis am fost tot timpul altfel n-aș fi sărbătorit în attica la carul cu bere la mielul alb și la berbecul de aur, pentru bunicul nu va mai trece mult timp, dacă aș avea un alt loc pentru câinele meu l-aș duce pe palme sunt două drumuri într-un drum, mentă, floare și mult fum, ridică rotocoale albăstrui îmbracă cerul lung și luna, chiar dacă sori sunt mulți, lumina e doar una. Eu, preponderent, când ud florile nu folosesc mănuși..
Ai trecut pe la mine
vei mai trece o rază
sigur
nu ai în fișa postului să-mi bați în geam
îți văd buricele degetelor
ți-au mai crescut
și unghiile
cine ți le taie
are și el unghiera lui
de inox
stau și gândesc
uneori
cum acum
îmi leg șireturile cu nod dublu
dacă nu-mi dau drumul la sânge dimineața
se plictisește foarte repede
când îmi pun degetul pe rană
mă strigă ca de pe altă planetă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu