metaformozat
Când viața este ca o regie
Mi-ai scris în gânduri
parafazat
În toată această nebunie
Și-ai crezut cu dinadins
Obstacolele iubirii noastre
premature
Cu pământul te-ai atins
În urma noastră
destinelor zidite
-
Și nu aș fi crezut
în acest tandem
al rivalități noastre
Dacă soarta
nu ar fi umplut paharele
Undeva...
deasupra cerurilor albastre
La colț de stradă cu iscoadele
Dar rămân în plan secund
Ale noastre, fantasme
nemiluite
Privirile noastre ,în picturi
se-ascund
Prin venele noastre
asemenea șoselelor pierdute
-
Dar vreau să cred
că nimic ,nu-i întâmplător
Din umbre
ucigător de sentimente
Nici îngerii nu mai pleacă
în zbor
Ca și inimile noastre
absente
Și-un cartuș,
în plan secund
Eu...ceasurile nu le mai ascund
De-atâta vreme în șoapte
-
Dar mai mi-a rămas,
un ultim pas
Pierdut în ultima redută
N-am foame
N-am glas
De ultima dragoste
pierdută
Și ultimul sărut
în plan secund
Furat...
de ultima încercare
Martir al eroului din gând
Și-am să îți scriu, cu sângele meu
Rănit sub soarele fierbinte
Ca și cum aș fi,
.un Dumnezeu
Orgoliul nu mă va reține
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu