Alexia Ema:***

    poezie                                   

te așteptau aliniați
de-o parte și de alta
a întunericului
cu lumânări în mână
luminau atât de frumos
prin ceața aceea rece și grea
drumul până la biserică
încă puțin
și ajungeai acasă
încă puțin
și se termina

,,v-am adus-o înapoi"

ce frig în cuvintele tatei
de parcă le aruncase despuiate
în iarna de afară
n-a îndrăznit nimeni să-i răspundă
nici măcar eu
și ce să-i fi spus?
nu tată nu lor le-ai adus-o
nici nouă
ai adus-o de fapt pământului
aș fi spus prostii
nimic nu putea să-i îndrepte umerii
nici mie să-mi oprească nenorocitele alea de lacrimi

dar tu păreai liniștită
te întorceai în sfârșit acasă
de data asta n-am putut să mă mai ascund
în spatele ușii
deși mi-aș fi dorit mai mult decât oricând
să o pot face

"vezi că fata noastră te va urî
dacă nu te întorci"
mi-au răsunat în timpane ca un ecou
cuvintele lui de atunci

în spatele ușii se afla acum o altă fetiță
am surprins-o cum iscodește prin gaura cheii

apoi o deschide ușor

cât să facem una cu alta pace
și să recunoaștem la dracu
chiar ne-a fost dor