======================
Noi suntem doi și viața-i numai una,Ca flori de liliac ce pier în soare,
Pe cer privim cocori întotdeauna,
Ravășe ne trimitem și ne doare.
Noi suntem frunze pe un fir de viață,
Ne bate vântu-n depărtări străine
Și rouă care moare-n dimineață,
Iubire-amară se strecoară-n vine.
Noi suntem două puncte cardinale,
Ce vor să se-mpreune câteodată,
Iară pământu-n mersul lui agale,
Mereu distanță între noi arată.
Ești floare mea de păpădie, mică,
Cu sufletul mi te iubesc și doare,
Când puful tău din trup ți se despică,
Iubirea noastră peste noapte moare.
Noi suntem doi și viața ne desparte,
Sportivii cu ștafeta de-ntâlnire,
O eră de-am trăi și n-avem parte
La piept să-mi fii, la punctul de sosire!
===========================
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu