despletită de canoane
pășind cu sufletul
anonim
prin gunoaie
acarul a fugit cu toate restanțele vieții
vecinii de la patru încă fac dragoste cu inima aprinsă
fotoliul roșu a rămas la fel de taciturn
de pe vremea când eram doar piranha de apă amară pierduți în războiul de o sută de sori
poate că cerul nu își calibrase energiile
poate că timpul nu mai avea răbdare
nici nu mai știu dacă au existat învinși
sau doar învingători
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu