Vasile Culidiuc: Tolea

proză scurtă

Iahtul insuportabil de luxos se leagănă pe Moldova, la mişto. Aştept Valul 4 şi fumez mahoarcă puturoasă. Dezleg cuvinte încrucișate, am reușit să scriu patru litere în două săptămâni. Gina Pistol - GP şi Johnny Kall -JK... dar prevăd o îmbunătățire.
Tolea, comandant de tanc, a ştiut să scrie kalaşnikov, 10 litere. De bucurie a băut o navetă de vodcă și l-a caftit zdravăn pe Hans, comandant de tanc Panzer V.
Ludmila, comisar NKVD, îmbrăcată în uniformă, ţinea kalaşnimovul la piept. Era atât de beată și de fermecătoare.
-Tolea, trebuie să ţii ora de îndoctrinare politică. Despre rolul comsomolistului în bunăstarea poporului sovietic, multilateral dezvoltat, a spus Ludmila.
Mesteca tutun texan.
Tolea era prins în păienjenişul orei 7, asta să nu se supere J.D. Salinger.
-Caporal Tolea, comandant de tanc, raportează: Nu pot, tovarăşe comisar.
-De ce? Este o datorie patriotică, a spus Ludmila.
-Raportez: Nu pot îndeplini misiunea, a spus Tolea.
Cuviosul Grigori, în izmene vinete, cu bărbăția ieşită prin tăietura pantalonului, fugea după o enoriaşă. A deschis trapa unui tanc T34 şi a scăpat din mâinile bravului ostaş. Fosta măicuță, goală, de-o frumusețe nepământeană, fugea în jurul tancurilor.
-Satană, vină-ncoa, striga cuviosul Grigori.
A aruncat o grenadă ofensivă şi a lovit-o în spate. Grenada nu avea cuiul scos. Fata a căzut, ca secerată.
Şi-a revenit rapid. A căutat obiectul cotondent şi a început să fugă ea după cuviosul Grigori.
Ludmila era uluită.
-Vasili, iubi, ce-i dezordinea asta în tabără?
Ce să-i spun? Am tăcut.
Svetlana, polcovnic KGB, a ieşit din cabină, somnoroasă. Era goală.
-Iob tvoi mati, a spus ea.
Tolea era uluit. Se uita la tovarăşa polcovnic şi nici nu avea curajul să clipească.
Svetlana, amanta mea neoficială, era opusul Ludmilei, logodnica mea oficială. Ludmila era blondă şi avea ochii albaştri, Svetlana era brunetă cu ochii verzi. Îmi plăcea şi blonda şi bruneta. Le iubesc pe amândouă.
-Totovarăşeee polpolcocovnic, cacaporal Totolea raportează: Sunsuntetem în stastare de aalertă, a spus Tolea.
Era răvăşit şi avea ochii bulbucaţi. Se îndrepta spre Svetlana fără să judece... Era zombi. Părea hipnotizat de frumusețea trupului gol.
-Tolea, cară-te! A poruncit delicata făptură.
Tolea înainta. Nu-i păsa de armată sau de grade.
Svetlana a ţâşnit cu ambele picioare în fața lui Tolea. A fost devastator. Vajnicul caporal a fost doborât fulgerător.
Ludmila zâmbea. Şi ea cunoaște asemenea lovituri de kung-fu.
Marcica a venit să-l trezească pe Tolea. Nu reuşea să-l aducă în Secolul 21.
-Da ci faci? Scoală grăsoiule, a spus Marcica.
A scos un șâp de drojdeală şi a lăsat să curgă vreo trei sute de grame pe gâtul luptătorului.
-Îngeri, îngeri, a început a bolmoji Tolea.
-Ci îngeri? Te-a pocnit tovărășa polcovnic cu chicioarele în bot, a spus Marcica.
-Înîngeri, îngerriiii, a şoptit voinicul.
-Bă, nu mai puni mâna pe Nitzci şi Kant, ti prosteşti, a spus Marcica. Auzi, Nitzci?! Da ci, ai creier de astia?
Tolea a mai topit două gâturi de stropşeală şi a încercat să se ridice.
-Adu-mi Kant sau Locke, a cerut Tolea.
-Ti pălesc di-ţi sar mucii, a spus Marcica.
I-a tras două pălmoace după ceafă.
-Trebuie să schimbi şenilele, a spus Marcica.
-Nu schimb nimic, a spus Tolea
Era hotărât.
Ludmila a auzit spusele bravului luptător.
-Ce-ai spus, caporal Tolea?
-Nu schimb nimic, a spus Tolea.
Ludmila a sărit sprintenă cu ambele picioare în faţa lui Tolea. Efect devastator! Avea bocanci în picioare.
-În armată ordinul nu se discută, se execută, a spus Ludmila.