Elena Lucia Spatariu-Tudose: Cine sunt eu...

de mă întrebi,omule,
n-aș ști să-ți spun
-oglinda-mi vorbește
numai mie-

Uneori,

în apele ei,

mă caut și eu

cu disperare...

Știu doar că sunt

un lut,

ce ochii tăi îl modelează

atunci cand mă privesc

cu ură sau iubire.

Prind forma sufletului tău

când ușa mi-o deschizi

și mă primești

c-un scrâșnet sau un zâmbet...

mă închircesc de frig,

sau mă învălui in caldură.

Eu sunt lumina din lumina ta,

sau umbra-ntunecată

ce o răsfrânge mintea ta

din unghiul gândului

ce fulgeră asupra mea...

Pot fi iubire sau blestem,

Pot ger să-ți fiu, sau primăvară,

inger sau demon pot să fiu;

doar tu decizi,

căci...

Eu nu sunt eu.

Și cine sunt cu-adevărat,

nici eu nu știu.

O știe numai Dumnezeu...

Sunt ce vrei tu să-ți fiu,

prietene al meu!