Daniel Corbu: Prolegomene de șoapte

Zicea: toate uşile dau în haos
Şi mai zicea: nimeni n-a văzut mormântul
unui cuvânt
Şi mai încă zicea: stai singur ca o uşă săpată în ziduri
râvnind mereu orizontul de după orizont
trece adevărul dintr-o cameră în alta
şi te ignoră
trece umbra morţii şi te sperie
pas encore, Monseur Le Best Daniel, pas encore!
Zicea: şi mormintele călătoresc
Şi mai zicea: nu-l uitaţi pe cel care-şi are
mormântul în mare!

Şi mai încă zicea: cel ce-ţi opreşte moartea
                                                      la fiecare răspântie
cel care-o alungă mereu la doi paşi mai încolo
te va uita într-o zi!