preaiubirea şi alte scrisori de dragoste
1
în ziua aceea cea mai frumoasă zi
cea mai frumoasă zi din cea mai frumoasă viaţă
cea mai frumoasă viaţă din cea mai frumoasă moarte
în ziua aceea cea mai frumoasă zi
erai cea mai frumoasă fată din cel mai frumos oraş
cea mai frumoasă fată din cea mai frumoasă lume
în ziua aceea cea mai frumoasă dintre zile
mă umplusem de iubire erai plină de iubire
dar ziua aceea cea mai frumoasă dintre zile
s-a dus cu frumuseţea ei cu tot cu tine
şi lumea aceea cea mai frumoasă dintre lumi
s-a dus în lumea celor duşi din lume
iar frumuseţea unei mari iubiri
în cele mai frumoase amintiri
2
nu-i de ajuns că mi-ai ocupat viaţa cu armatele tale
de atracţii irezistibile nu-i de ajuns că ai instaurat dictatura
în sufletul meu centrul de comandă în gândirea mea
care nu mă mai gândeşte în inima mea care doar pentru tine bate
zi după zi noapte de noapte nu-i de ajuns că am ajuns
cel mai umil cel mai servil client al tău al frumuseţii tale
sporind mereu în frumuseţe nu-i de ajuns că am ajuns
să nu mă mai cunosc să nu mă recunosc
mai trebuia să-mi iei şi liniştea şi somnul mai trebuia
şi minţile să-mi iei mai trebuia să vii mai trebuia să pleci
când eşti aici şi peste tot când aşteptarea-i cea mai lungă
şi cea mai neagră dintre nopţi
mai trebuia să pleci?
mai trebuie să vii!
3
mai lasă-mă să te privesc o clipă mai lasă-mă un ceas
să te privesc mai lasă-mă o zi să văd cum faci risipă
de frumuseţe mai lasă-mă o săptămână să ghicesc de ce
doar ochii tăi culoarea-şi schimbă de ce doar ochii tăi nu-mbătrânesc
şi dacă tot mă laşi o săptămână mai lasă-mă o lună
mai un an mai un deceniu mai un veac mai un mileniu
cum bine ştii privitul nu costă nici un ban şi-o să te am
o veşnicie în privire şi-n suflet veşnicul balsam
mai lasă-mă să te gândesc şi în gândire
să-mi stai cu frunza verde-n faţă cum stăteai
odinioară printre frunze prin grădini prin rai
când toamna ţi se aşeza pe buze
mai lasă-mă un timp un anotimp când vrei
ca să mă laşi mai stai
4
mergeam pe un drum de ţară prin ţară mă gândeam
la tine la mine şi mă întrebam dacă mă iubeşti dacă mă
iubesc dacă te iubesc mai mult decât pe mine însumi
nici un răspuns iubirea nu e deci răspunzătoare
şi totuşi dacă te iubesc şi dacă şi iubirea se consumă
eu ce mai pun în loc iubirea ta iar dacă mă iubesc pe mine
păi dacă mă iubesc pe mine draga mea iubirea ta mai are
loc mai are loc iubirea ta de mine
dar te iubesc sută la sută
şi dacă te iubesc sută la sută
pe mine nu mă mai iubesc deloc
păi dacă nici eu măcar nu mă iubesc
cine atunci
m-ar mai putea iubi
5
eu trebuie să uit pentru a fi eu însumi pentru a
începe de undeva pentru a mă începe trebuie să-l uit
pe cel care am fost fără să fiu trebuie să fiu fiind trebuie să uit
ceea ce ştiu trebuie să ştiu că nu voi şti nimic niciodată
şi de la ceea ce se vede şi nu există până la ceea ce
nu se vede dar există eu trebuie să uit totul şi nu e uşor
e un fel de lethe în care trebuie să mă îmbăiez zilnic
un fel de alzheimer controlat un fel de du-te vino prin neant
numai cuvintele nu pot să le uit
numai dragostea nu o pot uita
şi încep să fiu
prin cuvintele pe care ţi le spun de-acum
şi încep să fiu prin dragostea
care cu noi începe
6
dimineaţa la etajul zece într-o zi de rusalii simt
dorul tău cum vine de jos de sus din toate părţile vine şi mă cuprinde
vine şi acoperă ca un nor ca un fum blocurile ceauşiste din jur
numerotate cu litere numerotate cu cifre romane arabe
pe balcoane ies dame cu lenjeria de pat cu rămăşiţele nopţii
de dragoste le scutură peste parcările cu dacii ruginite
cu bmw-uri negre cu jeep-uri şi dragostea urcă tot mai sus
în aerul cel mai pur e aerul de care avem nevoie
mă gândesc la tine în această zi de rusalii
ce dai ce primeşti în sufletul tău
pe care sufletul meu îl tot caută
ce gânduri ce of-uri te-ncearcă
acum când dorul meu te-nvăluie din toate părţile
acum când dorul meu mi te-apropie definitiv
7
după furtuna de ieri astăzi a ieşit soarele
credeam că şi zâmbetul tău va ieşi la iveală dar nu
nu totdeauna imităm natura iar natura nu ne imită deloc
degeaba ne-nvăţau la şcoală că între poet şi natură bla bla bla
poate că e tocmai pe dos: între starea poetului
şi starea naturii între starea poetului şi starea naţiunii
nu e nici o legătură. cel mult o diferenţă
cum de la cer la pământ. de pildă eu
eu pot să fiu fericit când poporul meu suferă
dacă tu mă iubeşti şi sunt trist când se bucură toţi
dacă zâmbetul tău nu răsare cu soarele
dacă tăcerea ta nu se risipeşte ca norii
acum norii se-adună din nou şi plouă şi tună
o fulgerare măcar să fi fost împreună
8
când ţi se face dor de mine să ştii că sunt
un prea însingurat că dorul meu de-atâta aşteptare
e azi bolnav şi stă la pat i-am dat femei i-am dat
virgine dar inimii nu-i fac pe plac ea nu şi nu
te vrea numai pe tine cu nici o bucurie n-o împac
o ţin în întuneric în tăcere în gânduri ca în frâu o ţin
ea însă doar pe tine mi te cere şi nu mai am asupra ei
putere de când puterii tale mă închin
e oare dragostea un chin superputere
e gustul dulce din pelin o vindecare de durere
o îndulcire cu venin
când ţi se face dor de mine
să ştii
că dintre doruri vin
9
o zi fără tine e mai lungă şi mai plictisitoare decât veşnicia
e ca un drum care nu se mai sfârşeşte ca un deşert cu nisipuri
mişcătoare e ca un oraş fără locuitori ca o bere fără alcool ca o mâncare
fără sare e ca un tomberon răsturnat o zi fără tine e o zi de rahat
o zi fără tine e ca ultima zi cum să fiu când nu eşti cum poţi fi
când nu sunt ascultă-mă bine nu vreau să ştiu cum e o zi
fără tine pentru că nu vreau să ştiu nu vreau să mai am
o zi fără tine darmite o săptămână o lună un an
viaţa mi-ar fi de neînchipuit fără tine ar fi
ca o furtună devastatoare ca un taifun ca un uragan
ca un cutremur de pământ ca o întunecare de lumină
ca un sfârşit de lume ca o tăcere de cuvânt
ascultă-mă bine
şi nu fii fără mine
10
ţie ţi-ar trebui nişte operaţii estetice care să facă din
frumuseţea ta ucigătoare o frumuseţe cât de cât normală
ţi-ar trebui un creator de modă al tău care să te facă asemeni
tuturor care să te demodeze puţin ţi-ar trebui
din cinci în cinci minute o lămâie pentru ca surâsul să ţi se
strepezească ţi-ar trebui şi noaptea ochelari de soare
pentru ca privirile tale să nu mă mai străpungă
ca nişte raze laser ţi-ar trebui un orb
să te privească el în locul meu să-ţi vadă el
defectele ţi-ar trebui un călugăr care să
ţi se spovedească doar ţie o mănăstire
în care să te închizi din când în când
altfel când te îmbraci devii criminală
altfel când te dezbraci mă ucizi
11
ador deşertăciunea asta goana asta după vânt
după tine după iubirea ta după urmele paşilor tăi
după mireasma părului tău risipită pe străzi dimineaţa
după aburul cafelei tale împletit cu fumul ţigărilor mele
ador privirile tale parfumul tău original ador surâsul tău
care şterge lacrimă după lacrimă singurătatea nopţii
ador cuvintele tale îndrăgostite de cuvintele mele
ador tăcerea ta îngemănată cu tăcerea mea
cu geamătul nostru ador prezenţa ta în acest oraş
în această clipă care se prelungeşte cu dragostea
noastră care se veşniceşte ador
deşertăciunea asta numai asta
şi goana după vântul
oprit în al tău păr
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu