pe câmp adormit
se deschide o ușă
a umbrelor pași
pătrunde somnul în mine
tremură frunza
pe ramuri căzând
sunet de lacrimi flămânde sub ultimii pași
în noaptea aceasta
se stinge în tăcere și ultimul gând
Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu