Iliana Cătănescu:toamna mea ca presimțire

Toamna mea ca presimțire
de cortegii ruginii,
ciutura mea de iubire 
coborâtă-n veșnicii,

vin miresme de prin fân 

26 august 2019
Iliana Cătănescu

Pictura: Leonid Afremov

rătăcite-n flori smălțate,
și cu ele, dor păgân
de parfumul tău, în toate.

Curgi prin mine, flăcări ude, biciuite-n ploi arzând,
trup de lacrime zălude
în rostogoliri de gând,

mă prefac în nor spre seară, anotimpul meu deplin,
să te mângâi, iar și iară,
să te umplu de senin,

iar apoi, să te-nfășor
în vârtejul meu, de nadă,
anotimpul meu de dor,
toate frunzele să-mi cadă...

În covor să mă aștern,
fremătând sub pași grăbiți,
prin aleanuri să mă cern,
prin săruturi de iubiți.