așa trebuie să scriu
cu mult loc pentru interpretare
cu ideea despre culoarea
pe care încă n-am așezat-o pe șevalet
cu gândul la cumpărăturile
care să conțină neapărat
muștar de Dijon...
trebuie să scriu cu migrenă
cu adierea dinspre fereastra
unde tronează prima orhidee înflorită
și cu mirosul proaspăt de clătite
cu anticiparea temerii că va trece ziua prea repede
și că opririle mele în secunde
vor fi fost halte în câmp sălbatic
unde mă voi fi împrăștiat amestecându-mă
cu cicoarea
nu și cu floarea-soarelui răsare
mintea soarelui-apune...
așa îmi vine să scriu
cu moliciunea amiezii și furatul
unui nor ondulat de trecerea pe deasupra vieților
bătăile atâtor inimi cuminți
și mai multor interese obraznice
care umplu văzduhul respirat...
căușul palmei aduce la buze
încrederea în apa de izvor
trecută peste nouă pietre...
dar în gând se petrece o străfulgerare:
arcă spațială pentru fuga rușinoasă
că nu s-a știut iubi Pământul...
cu mult loc pentru interpretare
cu ideea despre culoarea
pe care încă n-am așezat-o pe șevalet
cu gândul la cumpărăturile
care să conțină neapărat
muștar de Dijon...
trebuie să scriu cu migrenă
cu adierea dinspre fereastra
unde tronează prima orhidee înflorită
și cu mirosul proaspăt de clătite
cu anticiparea temerii că va trece ziua prea repede
și că opririle mele în secunde
vor fi fost halte în câmp sălbatic
unde mă voi fi împrăștiat amestecându-mă
cu cicoarea
nu și cu floarea-soarelui răsare
mintea soarelui-apune...
așa îmi vine să scriu
cu moliciunea amiezii și furatul
unui nor ondulat de trecerea pe deasupra vieților
bătăile atâtor inimi cuminți
și mai multor interese obraznice
care umplu văzduhul respirat...
căușul palmei aduce la buze
încrederea în apa de izvor
trecută peste nouă pietre...
dar în gând se petrece o străfulgerare:
arcă spațială pentru fuga rușinoasă
că nu s-a știut iubi Pământul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu