Ionel Bota: borderline. cât să poți locui o viață într-o lacrimă

borderline. cât să poți locui o viață într-o lacrimă

îmi purtau oasele într-o lectică a flagelatului din sărbătoarea supunerii
încercam să aflu dacă viața e aceeași astfel ascuns de ura ta
cerșind statuilor bucuria de a crede și de a fi crezut
morții mei deghizați în îngeri visau înălțarea la cer

sinucigașul nu se mai poate reinventa
sub cascheta cazonă diavolul dă cu tifla speranțelor
e un război care se poartă
pe toate fronturile

tu nu îndrăzneai să mă părăsești
așteptând al treilea cântat al cocoșului
dar era numai raiul promis gladiatorului din poemul despre femeia care te-a amăgit pe peronul verii

culege spinii coroanei și scoate-mi ochii
dumnezeu are o iesle a nașterii pentru fiecare
o groapă în care îi vei citi morții cântecul de leagăn
până când numai într-o singură lacrimă vei mai putea adormi

Ionel Bota