De nesfârşita ploaie
suspinând salcâmii,
ca pruncii în somn,
de vârfuri se îndoaie…
Tu nu eşti Ana!
Din ruinele cetăţii,
din noima cărărilor
voi clădi un poem să arăt
splendoarea singurătăţii
Şi n-ai să fii Ana!
Versurile și pictura (o reproducere după
Ivan Aivazovski) îmi aparțin.
Versurile și pictura (o reproducere după
Ivan Aivazovski) îmi aparțin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu