când m-ai stins cu lacrimi
am început să ard
când mi-ai poruncit să cânt
am ales tăcerea
mi-ai spus 'rămâi' şi am plecat
mi-ai zis 'pleacă' şi am venit
apoi ne-am împreunat mâinile
într-o cununie fără inel
toate degetele ne-au rămas legate
într-un sărut
unul în altul au născut prunci
cu ochi de lumânare
au îmbrăcat lumea în cămăşi
de ceară atemporală
clepsidra traversa nisipuri aurii
peste clipele de aşteptare
când ne aprindeam cu apă
ne stingeam în lumină
doar mâinile
numai mâinile noastre încă
mai pot face copii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu