Ionuț-Tiberiu Balan: versuri

Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, ...................................................................................................

ce teamă cuprinde cetățile lumii
se înfioară frunza necăzută
malurile se prelungesc pînă în bărcile marinarilor

doar noi ne însingurăm dinainte de naștere
și sărutăm pîntecul cerului - aripa
dătătoare de viață

spulberăm magia chiar înainte de Crăciun
ne odihnim în aceleași brațe
arcuri peste timp

doar tu vezi podul palmei cum trece
spre mine

doar eu mă urc în trenuri imaginare noaptea
și cobor
cînd e visul mai viu

săracii copii nenorociți

Ionuț-Tiberiu Balan