Un talaz de ocean pe plajă poposeşte –
O lungă-ncolăcire, se frânge şi moare.
Iar cântul imuabil de maree-mi pare
Un ţipăt pisălog care mă hărţuieşte.
O lungă-ncolăcire, se frânge şi moare.
Iar cântul imuabil de maree-mi pare
Un ţipăt pisălog care mă hărţuieşte.
Ce-aud? E un ţinut ori o plajă străină?
La visu-i mă deschid şi sufletul îmi creşte;
E-o amintire ştearsă vrând azi să revină.
La visu-i mă deschid şi sufletul îmi creşte;
E-o amintire ştearsă vrând azi să revină.
N-o recunosc şi totusi îmi e familiară;
Trăiesc o altă viaţă pe oaza singulară?
Trăiesc o altă viaţă pe oaza singulară?
Sunt iar în Avalon, în ţara cea divină?
(Din volumul de poezii Histoires d'Armor et d'Argoat; traducerea acestui poem - Amalia Achard)
***
Souvenir d’Avalon
Souvenir d’Avalon
Une houle océane atterrit sur la grève;
C’est là qu’elle s’épuise en long rouleaux, puis meurt.
Dans son flux et reflux, sont chant constant, sans heurt
Comme un cri lancinant, me harcèle sans trêve.
C’est là qu’elle s’épuise en long rouleaux, puis meurt.
Dans son flux et reflux, sont chant constant, sans heurt
Comme un cri lancinant, me harcèle sans trêve.
Qu’entends-je?Est-ce un pays, un rivage inconnu?
Alors je tends mon âme et je m’ouvre à son rêve;
C’est, comme en une brume, un souvenir ténu.
Alors je tends mon âme et je m’ouvre à son rêve;
C’est, comme en une brume, un souvenir ténu.
Je n’y reconnais rien, mais elle est familière;
Vivais-je une autre vie en l’île singulière?
Vivais-je une autre vie en l’île singulière?
Ce pays d’Avalon, j’en suis donc revenu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu