Năuc
privesc podul propriei palme
precum un analfabet
Apocalipsa lui Ioan.
Nimic descifrabil, doar nisip
spălat de talazuri, încât
pun la îndoială propria existență.
Noroc cu scoicile amintirilor din care,
raze subțiri,
se furișează zâmbetele tale.
privesc podul propriei palme
precum un analfabet
Apocalipsa lui Ioan.
Nimic descifrabil, doar nisip
spălat de talazuri, încât
pun la îndoială propria existență.
Noroc cu scoicile amintirilor din care,
raze subțiri,
se furișează zâmbetele tale.
Le strâng înfrigurat în urmele pașilor
transformându-mă brusc
în maree...
transformându-mă brusc
în maree...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu