Ionuț-Tiberiu Balan:***

să mă-mpușcați în tîmple la final
că ceea ce scriu e mizeria altora
de sub unghii
eu n-am dreptul la părere - așa am fost născut
iar ai mei n-au vrut să arunce un bolnav
în casa de copii

călcați-mă în picioare pînă cînd spiritul meu
ajunge la ghena de gunoi a poeziei

n-am nevoie de neînțelegerea voastră
cînd îmi port singur ura și mă sfîșie
înjurați-mă
spînzurați-mă
spintecați-mă

dar nu mă condamnați la viață fără voia mea

iubiți-mă
dar nu mă sufocați între dulap și perete
prin cuvintele care nici măcar nu-s ale voastre
v-aș crede de-ar vorbi
paharele de vin din voi

nu-mi spuneți ce se poate cînta într-un tren

îmbătrînesc