Nicu Gavrilovici: De-aș fi știut

De-aș fi știut că viața nu-i cătușă
Ci doar brățară pusă-n jurul mâinii
Nu asmuțeam asupra lunii câinii
Dorințelor ce îmi dormeau la ușă.

De-aș fi știut că îngerii au gheare
Iar sfinții din icoane amnezie
Nu mai plăteam iubirilor chirie
Și nu ardeam tămâie pe altare

Dar n-am știut... Epavă pe o stâncă
Aștept un foc spre-a deveni cenușă,
Zăvozii amintirii-mi latră-n ușă
În timp ce cred în veșnicie încă...

De-aș fi știut că viața nu-i cătușă...