se rup membranele
picurii se desprind
de sârma ghimpată
și de ochi
eu te ating cu fruntea
te înfășor cu pielea ei
ca într-o peliculă
de staniol
în care te vei coace
cu fiecare plecăciune
așa până când
îmi vei auzi foșnetul
și te vei ridica
purtată de priviri
și de pliscuri-spre cer...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu