Primim de la cititori:

Gheorghe APETROAE

ALEXANDRU NEMOIANU,
un filosof al istoriei și al spiritualității noastre naționale, un intelectual român rasat și mare patriot, chiar dacă destinul l-a impins a hălădui în alte locuri, pentru a-și asigura existența. Cuvintele sale însumate în eseul „Biserica Română trebuie apărată”, apărut în prestigioasa revistă EXTEMPORAL LIRIC, coordonată de Teodor DUME, un alt intelectual român prestigios, sunt principii morale și existențiale de valoare socială și spirituală, care, prin contribuția nobilă a ierarhiilor eclesiastice, având ca pivot axial- referențial pe marele ierarh-arhitect, patriarhul Daniel, prin care se hăruiesc cu lumina credinței și cu morala cristică, fără exagerări mistice, marea masă de creștini din România, asigurând, astfel, eternitatea în credința cristică a neamului românesc... Sunt acestea, alăturate istoriei și culturii, principii naționale, de la care nu putem nicicând abdica și, de aceea, mi-am permis să relev în continuare câteva fragmente din acest interesant și valoros eseu: „Nu pot fi enumerate aici realizarile Patriarhiei in vremea pastoririi Prea Fericitului Daniel. Dar doua lucruri esentiale trebuie amintite. Este vorba de implinirea visului romanesc de a avea o catedrala monumental in Bucuresti. Lucru care s-a implinit cu prisosinta. Iar a doua lucrare priveste un fenomen colossal din viata Neamului. Este vorba de migrarea unui foarte mare numar de Romani in tari dezvoltate, in cautarea de oportunitati economice. Patriarhia Ortodoxa Romana nu i-a uitat si nu i-a abandonat. Structuri eclesistice care sa le poarte de grija au fost asezate in toata lumea si locasuri de rugaciune care sa ii adune au fost ridicate. In acest fel, toti acesti Romani au centre tari care sa ii tina si in Ortodoxie si in Neam. Patriarhia Ortodoxa Romana este SINGURUL asezamant romanesc care a facut ceva esential pentru Romanii pribegi. Ar trebui sa nu uitam asta!
Se poate spune că Preafericitul Daniel a făcut cu putință și a asigurat viitorul Bisericii Ortodoxe Române în veacul XXI.„.... ”In momentul de față Biserica Ortodoxă Română are, în persoana Preafericitului Daniiel, un Patriarh providențial .Un ierarh care ,cu mâna fermă și cu dragoste , așează Biserica milenară Ortodoxă Româna pe temelii trainice și care Patriarh face pentru Biserica Ortodoxă Română viitorul cu putință”...”.Biserica, între altele, are menirea să promoveze și apere Dreapta Credință, să adune neamurile,să le unească în Pravoslavnicie către slavă Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. În afara Bisericii Drept Măritoare nu există mântuire”....„Biserica este a ordinii și nu a haosului și confuziei. Biserica nu este a haosului și dezbaterilor fără rost, este a ordinii și ierarhia ei strictă este în același timp cea mai bună, căci este ierarhia dragostei.”....„Harul și purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru Biserică a făcut ca în toate vremile să avem vladici vrednici, pe măsura vremilor și pe măsura a ceeace merităm. În momentul de față un asemenea Ierarh vrednic este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel. El este un om cu o pregătire teologică superlativă și mai ales, potrivit vremii de confuzie, teamă existențială, îndoială pe care o trăim. Hotărât și aspru, El inspiră respect și, cred, atunci când este cazul, teamă, frică. Patriarhul Daniel arată că ierarhia Bisericii nu este a haosului, este a strictei ascultări, fiind o ierahie a dragostei.”.....„Confruntat(ă) cu vipera ateistă și uneltele sale, Biserica Ortodoxă Română răspunde prompt, întotdeauna la obiect, "pune la punct". La fel de promt poate răspunde Biserica Ortodoxă propagandei catolice și a cultelor protestante.Ramuri care își zic creștine dar cărora le lipsește înțelegerea teologică și mai ales le lipsește Duhul Sfânt”...”.
Acest eseu este mărturisitor, întăritor în credință și în morala ceștină a Poporului Român, un popor încercat la aceste vremi, ca și în altele, de acele ideologii demonice occidentale și nu numai, destrucționiste, care pot fi diseminate cu mai multă ușurință în conștiința unor entități mai puțin educate moral și spiritual. Sunt aceștia din generațiile mai tinere, fără conștiința în Dumnezeu și fără suflet, fugiți din sfera umanului, care pot fi animalizați mai ușor sub imperiul digitalizării electronice și care pentru a rămâne într-o condiție umană , printr-o religie curată, morală și fără misticism, printr-o biserică română care trebuie cu sfințenie apărată, cât și prin aportul științelor umaniste, un panaceu al învățământului laic, toți aceștia, cuprinși de încercări demonice, antiumane, trebuie să fie luminați, iar atitudinile lor ostile, antiumane și antinaționale trebuie anihilate și eradicate... Felicitări, domnule profesor Alexandru Nemoianu!!! Vă muțumesc toți românii adevărați pentru că ați abordat cu amplă cunoastere și cu mult realism rolul național și european al religiei ortodoxe și cel al implicării clerului Bisericii Ortodoxe Române, cu exponentul ei, Preafericitul Daniel, în normalizarea condiției socialului românesc din țară și din diasporă, un exemplu demn de urmat pentru toți creștinii și laicii din Europa și din întreaga lume, astăzi, când se pare că ne aflăm într-un moment crucial, când mulți din generațiile mai tinere și mai puțin instruiți, debusolați sub aspectul cunoașterii rolului spiritual istoric umanizator, benefic al creștinismului societar în istoria națională și a lumii, se depărtează, într-un mod de neimaginat, de valorile teologice creștine, spre a face loc incisivelor religii necreștine și ocultismului mondial vulgar și inuman.