Doar piatra din adâncul fântânii îți poate vorbi despre durerea apei (Teodor Dume)

Doar piatra din adâncul fântânii îți poate vorbi despre durerea apei (Teodor Dume)

Un poet uitat: Florin Mugur

 A fost odată Florin Mugur

Literatura era pentru el mai mult decât o religie De fapt, dacă mă gândesc bine, asta m-a mirat cel mai mult la poet, inepuizabila lui capacitate de muncă. Publicase numeroase volume de versuri (unele doar de versuri, altele şi de poezie), iar când l-am cunoscut eu mai deschisese câteva şantiere de creaţie lirică. A alcătuit o carte de convorbiri cu Marin Preda care a stârnit un val de exclamaţii entuziaste şi o carte de convorbiri cu Paul Georgescu care a stârnit un cor de proteste. Scria în mod curent articole de critică literară, mai bune decât ale multor critici literari. A publicat şi un roman, „Ultima vară a lui Antim“, după care romancierii i-au strâns afectuos mâna şi l-au rugat să se întoarcă la poezie ca să nu strice ierarhia din domeniul prozei. Pregătea pentru tipar cu devotament, ca editor, tot felul de cărţi, unele ale unor scriitori-prieteni şi altele doar ale unor prieteni. Pleca în străinătate şi de fiecare dată se şi întorcea. Era dedicat soţiei lui urmărindu-i starea sănătăţii ca pe un barometru al propriei sale fericiri. Amabil şi ceremonios, găsind timp să mai şi contemple, la braţ cu Emil Brumaru, grupurile de fete vesele care „pe trotuar alături saltă“, Florin Mugur lucra totuşi trepidant ca o uzină dată de curând în funcţiune. Pentru el, literatura era mai mult decât o religie: era o profesie.
(Alex. Ștefănescu)
*
        Pe Florin Mugur l-am cunoscut prin intermediul lui Gheorghe Grigurcu care m-a recomandat cu ocazia debutului meu în poezie, cu volumul Adevărul din cuvinte, apărut în 1985. În Suplimentul literar artistic ar fi trebuit să-mi apară o cronică la volum, semnată Florin Mugur. Bolnav fiind n-a apucat să-mi mai trimită Suplimentul, dar mi-a transmis cronica prin Gheorghe Grigurcu, cronică pe care am publicat-o integral în Revista Extemporal liric dar și în cartea de studiu, Teodor Dume - poetul care sfidează moartea, îngrijită și semnată de Ottilia Ardeleanu, apărută la Editura Pim în 2019. Cartea cuprinde toate cronicile și recenziile făcute cărților mele de către criticii de specialitate, și nu numai, până în iulie 2019. 
        Florin Mugur a debutat literar la vârsta de 13 ani, iar la vârsta de 19 ani a publicat prima sa carte. .A scris 21 de cărți dintre care una i-a apărut postum, în 2002
        S-a născut pe 17 ianuarie 1934 și a decedat în 09 februarie 1991.
(Teodor Dume)

Dansul cu cartea - Florin Mugur

Cum să fii scund şi caraghios
şi cu barca ca un văl de mireasă
şi cu ochi albaştri
 
şi cum să fii bătrân
şi cu hainele ude de lacrimi
şi cum să ţopăi totuşi fericit!
 
Pe patul meu
dansează beat bătrânul prinţ
cu cartea-n braţe.
 
Îi şiruie udă cămaşa pe umeri
îi piuie nasturii veseli –
el ţopăie plin de scântei şi de ţepi
 
Şi ce e scris în cartea Bătrânului? Destinul
meu obosit. Dansează lent. Spre seară
ouă mici, străvezii, îi curg dulce din păr.
 
De behăit, ce bâlbâială de petale!
Alunecă moale pe-o lacrimă. Uite, se ţine
de cartea ce-i tremură leneşă-n braţe.
 
Şi nu-mi mai e frică şi nu-mi mai e frică.
Ce fraged e! Capul meu trist şi muncit
îndrăzneşte să râdă.

Niciun comentariu:

Postare prezentată

Teodor Dume: De ce, tată?...

Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...

Top 10