Zbor spre înălțimi - grup

(administrator: Camelia Boț)

Nela Boca

Ne mor poeții...

Ne mor poeții și se duc în cer
Acolo unde lacrimă și vânturi pier
Își țes poemele cu fire de lumină
Lăsând în urmă flori de suflet în grădină..

.
Ne mor poeții și se duc în cer..
Și rând pe rând ne aplecăm de ger
Și surd răsună buciumul a jale

Ne mor poeții... și se duc pe cale...

Rămânem tot mai goi de sensuri pure...
Ne mor poeții...cerul plânge lacrimi sure
Și lumea pare înghețată
Cu rece vid în suflete pătată....

Mihaela Moisescu
Mi-a șoptit o buburuză

Mi-a șoptit o buburuză
Că în iarna nepereche
Moșul e plecat să-și vândă
Săniuța lui cea veche.

Vrea să-și cumpere mașină
De-aia mică, zburătoare,
Nici nu crede c-o să vină,
Că nici jucării nu are!

Dacă îl vedeți prin "Mall"
Să îi spuneți că eu vreau
Să vină cu sacul gol

Și sub brad cu el să stau.

Să îmi spună lungi povești
Despre toți copiii buni,
Spune-i dacă îl zărești
Că-i dau dulciuri și colțuni!

Să le dea copiilor
Care n-au nimic pe masă
Și toată iubirea lor
Mie să mi-o dăruiască!

Cristina Ghindar Greurus
Viața merge mai departe

Am strâns în brațe fericirea
Și-am ancorat-o bine,
E soră bună cu iubirea
Ce-nmugurește-n mine.

Am adunat cândva speranțe
Și gânduri minunate,
Iubirii i-am dat vii nuanțe

Ce nu vor fi uitate.

Am picurat surâs și cântec,
În fiecare zi trecută,
Am adunat în al meu suflet

Și vremea cea pierdută.

Pe pagini albe-n cartea vieții
Am desenat candoare,
Și-n zorii noi ai dimineții

Am pus câte o floare.

Pe rânduri ce-s nescrise încă,
Cu litere de-o șchioapă
Voi scrie fraza cea mai lungă

Ce poate să încapă.

Voi contura momente bune

De care-am avut parte
Și, mulțumită, mai pot spune
Că viața merge mai departe.

(Cristina Ghindar Greuruș - poet debutant
Doamna Florentina Savu - poet consacrat
Grup - Zbor spre înălţimi)

Cătălin Iancu

Încă o zi


Încă o zi fără de tine,
Încă o noapte fără noi,
Mă ning zăpezile haine
Cu fulgii albi, mărunți și moi. 

M-abate vântul din cărare,
Mă-ntoarce viscolul din drum,
E totul alb până în zare,
Se lasă ceața ca un fum. 

Cu colți de fier mă mușcă gerul,
Mi-e pasul tot mai obosit,
Pământul s-a unit cu cerul,
Lumina zilei a pierit. 

Ninsoarea nu se mai oprește,
Este zăpadă pân' la brâu
Și pasul mi-l încetinește,
Mă ține viscolul în frâu. 

Mi-e tot mai greu, mi-e tot mai rece,
De-atâta alb ochii mă dor,
Mă doare timpul care trece,
Spre cuibul tău aş vrea să zbor. 

La gura sobei poate stai,
Citești ceva din vechea carte,
Povești cu zâne și cu crai
Și gândul te poartă departe. 

Ai ochii umezi și ți-e dor,
Aștepți infrigurată veşti
De la străinul călător
Pe care încă îl iubești. 

(Autor: Cătălin Iancu
Coordonator : Mirela Soimaru
Grup : Zbor spre înălțimi )