Liniștea s-a așezat la ferestre. Un copil de porumbel îi întinde palma cu firimituri. Partea stinsă din soare a fost închiriată de lună. În locul ei, pe visul unui nebun, cineva a așezat o COROANĂ. Unele avioanele și-au schimbat ruta spre Centrul pământului. Libertățile se strecoară pe străzi plictisite. Apoi, intră sub coajă de copac. Păsările zboară mai jos de cuvinte. Oamenii, cu buzele albastre, și-au pierdut mirosul pentru paracetamol. Subțiri, cu pielea întoarsă pe dos, se roagă la sufletul coborât din ei. Când nu te mai bucură nimic, devii rău. Curierul vrea să aducă un pulsoximetru. A uitat că este Vineri, înainte de Paște. Câteva mașini, printre blocuri, fac ca marea. Valurile acoperă gândurile. Fata din film zboară deasupra luminii. Umbrele au dispărut. Vor să plece vii din lumea aceasta. Doi bătrânei se ridică pe vârfuri. Cerul pare atât de jos. Joacă șotron cu o monedă pregătită pentru amendă. Zâmbesc. Aiuritoare liniștea asta. Sătulă de firimituri, își bate covoarele. Sirena de la SMURD se îndreaptă spre soare. Ireparabilul de ieri. Cineva s-a îmbătat cu secară. Și-a imaginat că devine lup. Crăciunul meu a rămas la Paris. Îmi cumpăr singură zilele. Prin aer, irisuri colorate. Ultimul binoclu l-a luat o cioară setata pentru 5G. Cât senin și verde!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu