===================
e o adormire a versului meu albun amestec de ninsoare înghețat pe cuvinte
clipa desculță ca o gheișă
s-a retras sub cearșaful cald
perfuziile din iluzii cu vrejuri secrete nu vindecă nimic
nu-mi pot alunga degetele intrate-n travaliu
ce înnegresc hârtia de scris
zidurile eliberează în alb verdictul pentru uitare
inima alunecă pe o parte a șinei paralele
într-o întoarcere acasă unde totul e un știut
la locul lui printre ceasuri
printre nori
printre jumătăți tăcând
sub corzile vremii ce ne trag în jos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu