Dorina Moritz: Între delir și chin

  versuri                                          

În zori vom fi două pierdute lacrimi
Ce nopțile le-au curs cu disperare,
Aievea ne-am cules din mii de patimi,
Din focul macilor de pe răzoare.

Mareea scaldă gândul dimineții
Și-l argintează-n sarea de pe gene.
În trupul meu se năruie pereții,
Roua-n cristale sapă-adanc și-alene.

Ecoul trece amintiri prin mine,
Flori de iubire în dor se presară,
Cuvinte mor, pocalele sunt pline,
Ziua se pierde-n falduri reci de seară.

Când ai plecat, eu mi-am ascuns în suflet
Un colț de cer cu stele căzătoare.
Roua privirii tale din răsuflet
Am picurat-o-ncet...urme pe floare.

Vom fi iar lacrimi prinse în dorințe,
Ce se atrag, apoi să se despartă.
Între delir și chin și neputințe...
Eu mă privesc într-o oglindă spartă

============================