Constantin Stamate: Manifest, azi

     poezie                            

Se țes pe chipuiri
Ochi pironiți spre nepăsare.
Se-ntoarce si soarele din drum
Cu milă sa priveasca ce-i aici.
Viata asta…
M-am saturat durere,
Lasa-ma incet singur.
Viata asta crunta,
Cu ai sai perfizi jucatori…
Falsa copertina tare-as vrea sa o daram,
Am vorbit, am discutat si tot nimic!
Cu grele cugetari crude
Unde ma duci pe mine soarta?
Durere, lasa-ma sa traiesc!
N-am gresit cu nimic,
Si totusi viata asta...
Plina nebuna mi-a fost de ei
Razbunatori suciti si deformati!
Arunc in sus sarace vorbe,
Dar nici asa nu-i bine.
Iar nebunia-i in varful ierarhiei,
Plapand omorandu-ne-ncet si sigur!