Radu Iorgulescu: Vină

Eu am urcat privind în ochii tăi,

ca într-o apă clară și adâncă,
la cer cu ale inimii bătăi
parcă simțeam în sânge o poruncă.

*
Cum mă grăbeam să simt și să cunosc
iubirea mea întreagă și pe toată,
știu că te-am ispitit și recunosc
că am greșit și nu ești vinovată.
*
Dar voi urca privind în ochii tăi
cu ochii încă limpezi în lumină,
purtat de ale aripii bătăi
să ispășesc iubirea mea deplină.
*
Atât de rău îmi pare că a nins
e totul alb, zăpada e curată
de parcă noi nici nu ne-am fi atins
și nici iubiți nu ne-am fi fost vreodată.