Dinca Cristian Ovidiu: Iute ca săgeata

cum ar putea să fie cineva prieten
cu o roată de bicicletă,
ba chiar cu toată bicicleta,
parcurgea
drumul de țară pe jos
cu solemnitatea
eroului însoțit de vasal,
o primise de la băieții mari din tabără
să le aducă tutun și băutură de la crâșma satului,
nu i-a refuzat din teamă să nu-l facă fraier,
să recunoască că nu știe să o călărească
ar fi fost jenant,
o primise cu toată seriozitatea
avea ocazie
să-i crească aura responsabilității,
a propriei maturități,
o bicicletă și servantul ei
tandemul fericit,
naiva înfățișare a unui om stăpân pe el
braț la braț împerecherea solitară
exploratorul și pegasul fară aripi
scenă dintr-un film sovietic proiectat pe un ecran
de pânză al unui cămin cultural
naivul
devine util grupului,
suprarealism în ochii spectatorilor
fără bilet.