Cadar Katalin: Răsfoiește-mă

Răsfoiește-mă cu fiecare filă a tăcerii,
cu fiecare timiditate a respirației,
ca să înțelegi mai bine
de ce îmi place să las punctele suspendate
prin mansarda cuvintelor adormite,
când plouă
și norii înghit orice intenție a minciunii,
iar tu
mi te adeverești dincolo de gesturi
și de fapte,
fără nicio îndoială,
să te iubesc
sub o umbrelă scoasă dintre trucuri cu virgule,
până în punctul în care hârtia
se lasă dusă de vânt
și literele se decojesc de tușul
altor concesii
și atunci,
totul ne va fi mult mai clar
iar noi...
noi vom fi mai curați
și liberi.

Dar până atunci ...