a fost singura dată
când nu și-a luat rămas bun
ca întotdeauna
singura dată când nu s-a oprit în prag
să ne oprească timpul cu o îmbrățișare
a fost singura dată când a plecat
ușor calm și singur printre toți
nimeni nu a simțit firul abia destrămat
reconstruind infernul
atât de repede s-a făcut nevăzut
a fost singura dată
când i-am auzit gândurile clar
„e suficient să simțiți
că sunt prin voi
mă recunoașteți”
și în urma lui am privit
dansul prafului în aer
topindu-se odată cu orice neliniște -
așa a fost ultima dată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu