
Poezia “Lacustră” a scris-o la Hotel Histria, când l-au cazat la parter şi i-au dat un pat pe piloni, că aveau inundaţie. Peste noapte, apa s-a scurs şi i-a dispărut un şlap. Acolo a luat două TBC-uri, câte o tulpină pe fiecare plămân.
Ca şi cum asta n-ar fi fost destul, la restaurant i-au dat salata aia nenorocită de castraveţi şi roşii într-un castron de plumb şi pătrăţelul ăla de gem şi pătrăţelul de unt, pe care trebuia să le întindă pe pâine cu un cuţit de plumb. De aici până la universul poetic depresiv a fost doar un pas.
La parter era un pian la care mergea o singură coardă. Sângele se scurgea de la abatorul hotelului prin zăpadă, deşi era august. Poetul a fost atât de şocat, că a plecat şi când a ajuns la Medgidia a crezut că e la Paris: “Cernavodă mi s-a părut Salzburg, atât de frumos mi se părea, pe lângă mizeria aia de Eforie Sud”, scria Bacovia într-o scrisoare către prietenul său Radu Beligan.
(sursa,Times New Roman)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu