sunt nopți în care râurile aleargă înapoi,spre munte,
dorindu-și să atingă cerul
și nopți în care încerci să adormi
ca și cum nu ai crede că
undeva există un munte
nici drumuri înapoi,
nici ceruri de atins,
doar pieptul tău
gol
ca o chitară electrică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu