Eugen Pohontu:versuri

Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, Versuri, versuri,

sunt seri în care caii năvălesc în mine

mă-ntorc în cel ce sunt
prin porţile fluide
cu senzaţia de alb a tâmplelor,
când păsările iernii pier.

rămân deschis ochilor
în fântâni roase de ape,
rescriind runele.

prin rana privirii caii năvălesc
pe pajiştea lor,
îi risipesc şi mă-ntorc
în cel ce sunt.

Eugen Pohontu