degetele răsfiră ritmuri
salturi gândite miraculos
pe trambulină crize de timp
urnind roaba vânjoasă-n care
bărbatul, copilul, piureul, rufe-n
clădirea aceloraşi palme subţiri
animă carpeta iluziei: «să trăim, să
plutim, cozonacii vin ei, cum nu vin?!»
înc-un ciorap de îmbrăcat
laptele dă şi el în foc
copilul nu-l trezi prea brutal
să-i pară de zahăr căminul nr. 53
ghetuţele, sacoşa cu cărţi, bluziţa
şifonată, fierul de călcat iar stricat
ce poticnit mi-e destinul
mai ales dimineţile-n clipe de-asalt
mestecându-mă precum caii asudaţi
din mâna stăpânului fânul
salturi gândite miraculos
pe trambulină crize de timp
urnind roaba vânjoasă-n care
bărbatul, copilul, piureul, rufe-n
clădirea aceloraşi palme subţiri
animă carpeta iluziei: «să trăim, să
plutim, cozonacii vin ei, cum nu vin?!»
înc-un ciorap de îmbrăcat
laptele dă şi el în foc
copilul nu-l trezi prea brutal
să-i pară de zahăr căminul nr. 53
ghetuţele, sacoşa cu cărţi, bluziţa
şifonată, fierul de călcat iar stricat
ce poticnit mi-e destinul
mai ales dimineţile-n clipe de-asalt
mestecându-mă precum caii asudaţi
din mâna stăpânului fânul
P.S. -feminism “optzecist” în faşă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu