undeva
eram mai departe cu fiecare pas
rătăcind prin cioburi de tăcere
visam la păsări
când mă jucam, mamă, acasă,
cu zăpezile printre algele sufletului
la final,
doar țărmul a rămas un vis neatins
Tata s-a dus într-o zi de iarnă cu foarte multă zăpadă. De fapt, nici nu știu dacă s-a dus de tot.Indiferent de zi, cu privirile încețoșat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu