Într-un orăşel micuț de munte,
Pe undeva ,pe lângă noul dispensar,
Nici chiar codaş, dar nici în frunte,
Trăieşte paşnic,între oameni, un coşar...
De dimineţă pe la opt ,când e plecarea,
Îmbrăcat curat,împrăştie parfum.
Seara e mult mai greu,cătând cărarea,
Când ochi-s plini, și de funingine şi fum.
Meseria,deși-i periculoasă,nu-i bănoasă,
Însă, de când se știe,o face cu mult drag,
Chiar ,dacă lumea-i rea ,invidioasă,
Văzând cum îl sărută,a sa iubită, seara-n prag...
Parte a lumii, zice că-i vorba de proroc,
Cealaltă,chiar şi-aşa nimic nu înţelege...
Coşar ,coşar,dar e prea mult noroc,
Frumoasa fată, nu-i de el,o alta nu putea alege?.
Cred şi eu că mâna-i dă să poa’ să stea,
Liniştit şi cocoţat în vârf de cas-colo sus,
Chiar dacă lumea asta ,răutăcioasă,rău-i vrea,
Dragostea, pentru frumoasa lui, e mai presus.
Şi cum fără de foc, nicicum nu iese fum,
Istorioara mea ,secret,are ceva,ascuns
De ţi-a ieşit de două ori pe zi,coşaru-n drum,
Norocul,fără de noroc,să știi,nu-i deajuns...!
Pe undeva ,pe lângă noul dispensar,
Nici chiar codaş, dar nici în frunte,Trăieşte paşnic,între oameni, un coşar...
De dimineţă pe la opt ,când e plecarea,
Îmbrăcat curat,împrăştie parfum.
Seara e mult mai greu,cătând cărarea,
Când ochi-s plini, și de funingine şi fum.
Meseria,deși-i periculoasă,nu-i bănoasă,
Însă, de când se știe,o face cu mult drag,
Chiar ,dacă lumea-i rea ,invidioasă,
Văzând cum îl sărută,a sa iubită, seara-n prag...
Parte a lumii, zice că-i vorba de proroc,
Cealaltă,chiar şi-aşa nimic nu înţelege...
Coşar ,coşar,dar e prea mult noroc,
Frumoasa fată, nu-i de el,o alta nu putea alege?.
Cred şi eu că mâna-i dă să poa’ să stea,
Liniştit şi cocoţat în vârf de cas-colo sus,
Chiar dacă lumea asta ,răutăcioasă,rău-i vrea,
Dragostea, pentru frumoasa lui, e mai presus.
Şi cum fără de foc, nicicum nu iese fum,
Istorioara mea ,secret,are ceva,ascuns
De ţi-a ieşit de două ori pe zi,coşaru-n drum,
Norocul,fără de noroc,să știi,nu-i deajuns...!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu