Elena Lucia Spatariu-Tudose: Între vis și realitate

mă abandonez somnului
-o lume în care cuvintele
nu au nici o culoare
doar visele sunt colorate
și atât de reale
încât mă trăiesc așa cum
niciodată eu nu am știut
să le visez

dincolo de pleoape
mă cutremură imaginea
soarelui
adus cu izoleta la locul de muncă
și chipul meu
cu tristețea ascunsă sub mască

pasărea curcubeu
se roagă s-o primesc
în colivia mea de beton

mi se așează cuminte
pe umăr
și cântă o arie
din Nabucco...