Camelia Boț: Pe unde sunteți?

Liniște, pe unde ești,
Pe unde hoinărești?!
Ai uitat de sufletul meu
Ce te strigă mereu?!
Peste zi, peste noapte,
Te caut printre șoapte,
Dar tu, nu mă cunoști
Nu vrei să-mi vorbești...
Aievea, te strig, răgușesc
Și-n dor, mă prăbușesc.

Bucurie, pe unde ești,
Pe unde rătăcești?!
Ai uitat să-mi așterni flori
Pictate-n mii de culori,
Te caut, te aștept în prag
Fiindcă-mi ești tare drag,
Dar tu, nu mă cunoști
Nu vrei să-mi doinești...
În zadar te strig, te chem
Și-n dorul tău, aievea gem.

Iubire, pe unde ești,
Pe unde zăbovești?!
Ai uitat că-n lume-i greu
Iar eu plâng mereu?!
Căutându-te-n fiecare om
Ce nu dă roadele unui pom.
Dar tu, nu mă cunoști
Nu vrei să mă iubești...
Aievea te strig, te aștept,
Dar tu treci, nu mă accepți.