Alexia Ema:***

cum naibii să fac
să rămân singură o zi
să încui casa
apoi să plec spre un loc știut doar de noi
altul decât cel din mine
acolo unde drumul spre întoarcere
e mai lung cu o zi decât moartea
și ziua aceea mai lungă decât viața

spune-mi cinstit
n-ai vrea să mă vezi și tu un pic
nici acolo nu te-ai împrietenit cu timpul
am auzit că morții sunt leneși
se odihnesc
de la un anotimp la altul
se odihnesc și câte un secol
și tot somn le este
nu prea mai am răbdare tată
am luat un vin roșu de casă
așa cum îţi plăcea
vin să-l bem împreună
până nu-i prea târziu