Ramona Müller:***

Mi-e dor de acele vremuri, în care normalitatea ni se părea banală...
profa de geografie
poartă la subsoară catalogul
plin de îndoieli adânci cât groapa marianelor
albastru cât oceanul pacific
și avântat de speranțe cât everestul

marea moartă devine dintr-odată vie
călcăm pe arhipelaguri
ca și cum am sări într-un șotron
cu țărmuri deschise
vulturul andin i se odihnește
pe umărul drept
planând de pe vârful stâncii
spre vârful peniței

cancelaria este în cealaltă emisferă
dar profa de geografie
strânge carpații la piept
și coboară icoana vlăsiei
în palma țării

pune dunărea în ramă
și urcă din altlas
mai sus de amintiri
de mine

din volumul "Atacă şi fugi!" (Confesiunile păpuşii voodoo), ed. Neuma 2020